Lista Securiștilor 1949-1989 (18 septembrie 2004)
Titlu: Lista Securiștilor 1949-1989 (18 septembrie 2004) (828 clicks)
Legendă: Lista Securiștilor 1949-1989 (18 septembrie 2004)
Filename: frp_lista_securistilor_1949-1989.pdf
Mărime: 170 kB


Enescu Ilie – in 1950 era mr., director Serviciul Judetean de Securitate Romanati.

ENOIU GHEORGHE [17] căpitan în 1956, când se ocupa de legionari și de studenți. Altfel numitul “Măcelarul” – erau mulți măcelari în Securitate. M-a bătut și pe mine (floare la ureche pe lângă ce au pătimit Petrișor, Ivasiuc, Cocioran, Costică Iliescu) el este vinovat de moartea studentului Ștefan Negrea; l-a bătut – în cap, numai în cap – până a înnebunit – s-a spânzurat la Gherla.

De ce lipsește ENOIU?

Erceanu St. – in 1989 era col., Directia Paza si Ordine – IGM. Este mentionat in Planul de masuri pentru actiunea Cristal-’90.

Evghenie Tanase – in 1967 era director, Consiliul Securitatii Statului.

Faciu Constantin – in 1988 era mr., Securitatea Judeteana Alba. La 13 mai 1988 semneaza un plan de cooperare intre Securitatea Cluj si Securitatea Alba in cazul lui Filip Iulius („Fodor”).

Faur Ioan – [18] in 1971 era mr., sef Birou Inspectoratul de Securitate al judetului Brasov, Serviciul I. La 2 iulie 1971 semneaza o nota-raport in care Hamza Adrian ofera informatii despre modul in care a fost scos din tara manuscrisul romanului Ostinato al lui Paul Goma.

Fedicikin Gheorghievici Dimitri – intre 1944-1947 era gen. KGB, sef rezidenta KGB la Bucuresti.

Filip Nicolae – in 1950 era mr., sef Serviciu Judetean de Securitate Valcea.

Filip V. – in 1984 era lt.- maj., Inspectoratul Judetean Neamt Securitate, serviciul informatii interne. In iunie 1984 redacteaza o „completare la planul de masuri asupra modului cum se va proceda pentru influentarea numitului TUrsut (Urzica Vasile) pentru a renunta la conceptiile lui ostile”.

Filipescu Gheorghe – intre 1948-1951 era director, Directia Anchete SSI, Securitate, sef Directia III Contrainformatii SSI. A fost sef ancheta lotul Patrascanu.

Flocea Dragos – in 1949 era slt., sef Biroul V Anchete, Serviciul Judetean de Securitate Campulung Moldovenesc.

Florea – in 1988 era lt.-col., Securitate si avea in obiectiv Institutul „N. Iorga”.

Florea – lt.-col., sef Inspectorat Securitate jud. Dambovita.

Florea Aurel – in 1955 era capitan, seful serviciului MAI, Directia VII. La 1 august 1955 ofera informatii despre Nicolae Adamesteanu: „nu rezulta ca cel in cauza sa aiba un frate in Italia”.

Florea E – in 1964 era col., sef serviciu MAI, Directia II. La 7 octombrie 1964 semneaza o cerere „pentru a lua masurile ce se impun” impotriva fiului lui Reus Mirza Vasile.

Florea Nicolae – in 1969 era mr., adj. sef serviciu, Consiliul Securitatii Statului, Inspectoratul de Securitate al judetului Dolj, Serviciul I. La 26 mai 1969 primeste nota informativa nr. 101/IC/854 cu informatii privind semnalmentele lui Vasile Gavrilescu. La 8 august 1969 semneaza o hotarlre privind transformarea mapei de lucru „Gavrilescu Vasile” in actiune informativa individuala; propune deschiderea actiunii informative individuale. Intr-o alta nota propune sa se obtina mai multe informatii despre Gavrilescu prin intermediul informatorului „Dorin Popescu”.

Florescu George – in 1981 era col., seful Securitatii Galati, Inspectoratul judetean Galati. Intr-o nota din 15 iunie 1981 identifica persoanele din judetul Galati care sunt cercetate în problema „Eterul”.

Fodor Tiberiu – in 1952 era sef Raionul de Securitate jud. Bihor.

Frates Mircea – in anii ’80 era plt.-adj., Unitatea Speciala „S” a DSS.

Fratila Adrian– in 1952 era mr. magistrat, presedinte complet de judecata, Tribunalul Militar Bucuresti Sectia a II-a.

Frindt Iuliu – in 1973 era mr., Inspectoratul judetean Maramures Securitate. La 30 august 1973 printr-un raport informeaza despre vizita lui Bodiu Anatolie la Bucuresti.

Friptu Ioan – [19] in 1973 era col., adjunct sef Directie MI, Directia IX. La 14 iulie 1973 semneaza o nota care priveste filajul obiectivului „Gom” (Paul Goma) efectuat în ziua de 12 iulie 1973 între orele 7,00 – 0,20.

Frusina Ion – in 1965 era mr., seful sectiei raionale MAI, Regiunea Ploiesti, Raionul Teleajen. La 21 aprilie 1965 ofera informatii despre Enachescu Mircea.

Fucks (Fuchs; Fux) – in 1949 era mr., sef Serviciul Judetean de Securitate Falticeni jud. Baia.

Furtuna Nicolae – in 1985 era col., seful serviciului III, Inspectoratul judetean Suceava, Directia III. La 28 martie 1985 face sinteza dosarului de urmarire informativa în cazul lui Dragomir Costineanu (dosarul „Costescu”). La 15 iunie 1981 semneaza o nota in care identifica persoanele din judetul Suceava care sunt cercetate în problema „Eterul”.

Galiano Cornel – in 1981 era lt.-col., seful Biroului III DSS, Inspectoratul judetean Botosani. La 16 iunie 1981 semneaza o nota in care identifica persoanele din judetul Botosani care sunt cercetate în problema „Eterul”.

Gane Marin – [20] in 1972 era capitan. La 1 august 1972 primeste nota informativa in care sursa „Draghici” relateaza un dialog despre Paul Goma si Nicolae Breban, purtat de Nicolae Ciobanu si Ion-Sofia-Manolescu.

Garabetian Cricor – in 1950 era cpt., Director adjunct Directia a VIII-a Cadre.

Gavrila Costea – in 1956 era lt., ajutor sef birou MAI, Penitenciarul Fagaras, Biroul „D”. La 20 martie 1956 cere informatii cu privire la Reus Mîrza Vasile, aflat în arestul Penitenciarului Fagaras, în vederea recrutarii acestuia. La 19 martie 1956 intr-un referat ofera date biografice cu privire la Reus Mîrza Vasile; un alt raport de la aceeasi data schiteaza si un profil psihologic al lui Reus Vasile.

Georgescu – in 1983 era capitan Penitenciarul Bucuresti. La 9 februarie 1983 pune o rezolutie pe nota din 9 februarie 1983 a capitanului Zbarlea: „Pentru toti detinutii C.S.S. trebuie sa deschidem actiuni informative”.

Georgescu – in 1953 era cpt., sef grup operativ Cluj, Securitate.

Georgescu Al. – in 1947 era sef Bir.1, Insp. Sig. Sibiu.

Georgescu Ioan – in 1961 era lt.-col./seful serviciului III MAI, Directia Regionala Galati. La 3 iunie 1961 intr-o nota informeaza ca lui Reus Mîrza Vasile i s-a fixat domiciliu obligatoriu în comuna Rubla.

Georgescu Ion [19] in 1972 era lt.-col., seful sectorului III MI, Inspectoratul de securitate al municipiului Bucuresti. La 27 noiembrie 1972 intr-un referat propune închiderea dosarului de urmarire informativa al lui Petre Navodaru, socrul lui Paul Goma.

Gheorghe Anastasiu – in 1952 era grefier, Trib. Milit. Buc. Sectia a II-a.

Gheorghe Vasile – in 1987 era capitan DSS, Securitatea Municipiului Bucuresti. La 7 martie 1987 intr-un raport propune încetarea urmaririi informative asupra lui Popescu Gheorghe.

Gheorghita C. – in 1974 era lt.col., seful Securitatii Inspectoratul judetean Constanta. La 10 august 1974 printr-o nota informeaza ca Lungu Constantin a fost identificat la Sanatoriul Techirghiol.

Ghergut Dumitru – in 1981 era gen-mr., loctiitor sef Directia III DSS, Directia III. La 2 iunie 1981 trimite o nota catre toateInspectoratele judetene MI, Securitate, serv. III: „În conformitate cu ordinele din Programul de masuri al DSS privind contactarea si neutralizarea activitatii ostile desfasurata de posturile de radio straine, în special de TEuropa Liberat pâna la 15 iunie 1981 se va analiza baza de lucru în vederea stabilirii persoanelor care în cadrul dosarelor de obiectiv-problema vor constitui capitolul: „Persoane care întretin legaturi cu posturile de radio straine” („ETERUL”)”.

Gheorghita Chivu – in 1981 era lt.-col, seful Securitatii Constanta, Inspectoratul judetean Constanta, Securitate. La 19 iunie 1981 semneaza o nota in care identifica persoanele din judetul Constanta care sunt cercetate în problema „Eterul”.

Gherghe M. – in 1969 era lt.-maj, seful Biroului XII, Inspectoratul de Securitate al judetului Teleorman. Intr-o nota de dupa 30 august 1969 raporteaza informatiile culese în timpul filarii obiectivului „Iancu”.

Gherman Ioan – in 1973 era mr., sef serviciu Inspectoratul judetean Maramures, serviciul III. La 19 august 1973 semneaza o nota raport: „Cu aprobarea tov. Mr. Gherman Ioan – seful serviciului, la 17-VIII-1973 am efectuat contactarea lui Bodiu Anatolie, care este lucrat prin dosar de urmarire informativa”.

Ghibernea Marcel – in 1982 era Ministru consilier Ambasada din Paris a RSR 1977. In aprilie 1982 semneaza un raport cu concluzii privind Meditatia Transcendentala.

Numai atâta despre “diplomatul Ghibernea”?

Ghita Alexandru – in 1953 era lt.-maj., Militie Reg. Pitesti, serv. Bande.

Gigor V. – in 1947 era comisar Sef, Sef biroul 1, serv. 1.

Gîrz Romulus – in 1989 era lt.-maj., USLA, Securitate. In decembrie1989 semneaza Planul de masuri pentru actiunea Cristal-90.

Gligor Viorel – in 1953 era mr., Director Raion Securitate, Bîrlad.0

Gluvacov Andrei – in 1949 era lt.-col., Director adjunct Directia I.

Gocan Ioan – in 1984 era colonel, ofiter specialist Pr. III, Inspectoratul Judetean Cluj, serviciul III La 5 martie 1985 semneaza un plan de masuri care contine o sinteza a actiunilor întreprinse pâna la acea data împotriva Doinei Cornea. La 9 februarie 1984 semneaza o noua sinteza: „Pentru controlul activitatii, stabilirea legaturilor ce o viziteaza la domiciliu (pe Doina Cornea, n.m. S.C.) si a continutului discutiilor ce le poarta cu acestea, precum si pentru controlarea rezultatului unor masuri ce le vom întreprinde, la domiciliul obiectivei se vor instala mijloace I.C.D.T pe care le consideram cele mai ppotrivite, având în vedere topografia casei si organizarea interioara”.

GOICIU PETRE, [21] comandantul Gherlei?

Unde-i Goiciu – dealtfel personaj al cărții mele Gherla?

Golumbovici – in 1947 era col., Securitate, Directia Tehnica, interceptare telefoane apoi contrainformatii radio.

Goran N. – in 1963 era cpt. MAI, Rm. Vâlcea. La 21 octombrie 1963 primeste o nota informativa in care sursa Iosif Schmidt ofera informatii despre Ion Gusetescu: „mai spunea ca rusii (adica sovieticii) nu-i vor ajunge pe americani nici peste 200 ani”. La 6 decembrie 1963 primeste o noua nota informativa de la aceeasi sursa: „Gusetoiu Jean în dimineata zilei de 26 nov. 1963 orele 11 a început sa înjure de dumnezeu paste pecei de la sfatul popular ca l-au lasat fara lemne si ca toti sunt niste hoti, banditi, excroci”.

Goran Gheorghe – [22] in 1977 era maior, Directia cercetari penale. In 1985 era lt.col., seful Securitatii Maramures, ulterior colonel, seful Securitatii Municipiului Bucuresti (conform documentului din 13 noiembrie 1988, dosar Filip Iulius), Inspectoratul judetean Maramures, Securitate, Serviciul III. La 5 aprilie 1977 ii ia o declaratie lui Paul Goma. La 20 martie 1985 semneaza o nota in care afirma: „Cu ocazia recentei convocari de învatamânt profesional, toti ofiterii de contraspionaj au restudiat programul de masuri în problema „Eterul” si în cadrul dezbaterilor s-a constatat ca prevederile acestuia au fost însusite în bune conditiuni”. La 13 noiembrie 1988 in dosarul de urmarire informativa a lui Filip Iulius semneaza o nota: „În cadrul actiunii „Petarda”, va rugam sa ne comunicati cât mai urgent posibil, cum este cunoscut de catre dvs. Numitul Filip Iulius”. Gheorghe Goran este unul dintre personajele retrase total din viata publica. De altfel, disparitiile misterioase par a fi unul dintre atributele sale principale. Raportul SRI privind Revolutia din decembrie mentioneaza cea mai discutabila disparitie din viata lui Goran: „Dupa cum o necunoscuta mai staruie si in ceea ce-l priveste pe fostul sef al Securitatii Municipiului Bucuresti, col (r.) Goran Gheorghe, care, in cursul noptii de 21/22 decembrie 1989, a parasit unitatea fara sa dea nici un fel de ordin si fara sa anunte cine il inlocuia la comanda, reaparind abia dupa 25 decembrie 1989, cind deja situatia incepuse sa se stabilizeze””.

Prea puțin pentru 1977 – doar l-am făcut personaj de carte (Culoarea curcubeului);

Prea puțin pentru 1989 – cum de s-a trecut peste informația: Gelu Voican-Voiculescu, în “primele zile ale revoluției” a aflat că prietenul său bun, maiorul Goran este arestat și închis într-o cazarmă pe loc l-a liberat!

Gorcea Pamfil – in 1981 era lt.-col., seful serviciului 0110 Inspectoratul judetean Cluj. La 26 iunie 1981semneaza o nota: „Din continutul materialului se desprind conceptii si pozitii ostile ale susnumitului (Filip Iulius) cu tendinte de a deveni protestatar”.

Gordan Valer – in 1977 era mr. Directia cercetari penale. In 1982 era col., DSS in cadrul aceleiasi directii La 20 aprilie 1977 ii ia o declaratie lui Ioan Ladea. Intr-un referat din 1982 cere ca „dosarul de cercetare penala privind pe inculpatul Filip Iulius sa fie înaintat Directiei procuraturilor militare Bucuresti, pentru a dispune în conformitate cu prevederile art. 262, Cod procedura penala”.

“Ia o declarație lui Ioan Ladea” – nu: l-a rupt în bătăi pe Ladea – a se citi Culoarea curcubeului, capitolul “Banda”.

Gore Mihai – in 1948 era slt., drsp Sibiu.

Greab Dumitru – in 1988 era capitan, ofiter op. principal Inspectoratul judetean Bistrita-Nasaud, Securitate. La 19 octombrie 1988 semneaza un raport informativ care cuprinde date obtinute de la un informator cu privire la diferite persoane, inclusiv Filip Iulius.

Grigoras Teodor – in 1989 era mr., Serviciul 2, Directia de securitate si garda, Securitate. In decembrie 1989 semneaza Planul de masuri pentru actiunea Cristal-’90.

Grigore Gheorghe – [23] in 1973 era gen.-mr., seful Directiei MI, Directia IX. La 19 iulie 1973 semneaza o nota care priveste filajul obiectivului „Gom” (Paul Goma) efectuat în zilele de 13, 14 si 15 iulie 1973.

Grigore Vasile – in 1989 era lt.-col., Loctiitor Sef Militia jud. Prahova. In decembrie 1989 semneaza Planul de masuri pentru actiunea Cristal-90.

Grigorescu Eugen – in anii ’80 era col., adj. sef Unitatea Speciala „S” a DSS, UM 05135 Bucuresti.

Grigorescu Paul – in 1989 era lt.col., Directia de securitate si garda, sef Dispecerat, Securitate. In decembrie 1989 semneaza Planul de masuri pentru actiunea Cristal-90.

Grigoroiu Ionel – in 1987 era mr., seful serviciului DSS, Securitatea Municipiului Bucuresti. La 7 martie 1987 semneaza un raport prin care propune încetarea urmaririi informative asupra lui Popescu Gheorghe.

Grozescu Aug. – [24] in 1966 era lt.-col, loctiitor sef DirectieMAI, Regiunea Brasov. La 4 ianuarie 1966 ofera intr-o nota informatii despre motivele arestarii lui Paul Goma din 1957.

Gruia Gheorghe – in 1981 col., seful serviciului III, Inspectoratul judetean Timis. La 12 iunie 1981 semneaza o nota in care identifica persoanele din judetul Timis care sunt cercetate în problema „Eterul”.

GRUIA (GRÜNBERG) de la Cluj “adjunctul” lui BEINER?

Grunberg Marcel – in 1948 era slt., sjsp bacau. (el să fi fost?)

Gutan Alexandru – in 1949 era lt.-col., Director adjunct Directia IX Politica, Loctiitor politic Securitate.

Guta Constantin – in 1985 era lt.maj, Inspectoratul judetean Dolj, serviciul III. La 20 martie 1985 descrie intr-o nota presiunile exercitate asupra lui Dimitrie Draghicescu, profesor la Facultatea de stiinte ale naturii din Craiova, si perchezitiile efectuate la domiciliul acestuia.

Hahone Iosif – in 1950 era cpt., sef Serviciul Judetean de Securitate Caras.

Herta Gheorghe – in 1988 era mr., Securitatea judeteana Cluj. La 13 mai 1988 semneaza un plan de cooperare între Securitate Cluj si Securitate Alba în cazul lui Filip Iulius („Fodor”).

Herta Vasile – in 1950 era lt., Sef Biroul de Securitate Cîmpeni.

HIRSCH – tatăl, general, fiul: Pavel Haiducu, Vișan, Forrestier, etc…, cel care ar fi refuzat să-l asasineze pe Virgil Tănase (de ce: doar tocmai primise prelungirea vizei – vezi mai sus) și să mă otrăvească pe mine?

Hoblea Pavel – in 1985 era mr., seful serviciului III, Inspectoratul judetean Maramures, Securitate. La 20 martie 1985 afirma intr-o nota: „Cu ocazia recentei convocari de învatamânt profesional, toti ofiterii de contraspionaj au restudiat programul de masuri în problema TEterult si în cadrul dezbaterilor s-a constatat ca prevederile acestuia au fost însusite în bune conditiuni”.

Hotea Petru – in 1972 era lt.-maj., Inspectoratul judetean Maramures. La 19 mai 1972 informeaza despre activitatea profesionala a lui Bodiu Anatolie.

Hodis Vasile – in 1985 era lt.maj., Dir. VI/DCP Secu. Ofiterul de securitate Vasile Hodis, cel care a lucrat alaturi de Marin Pirvulescu la Directia de Cercetari Penale a Departamentului Securitatii Statului a perchezitionat locuinta lui Gheorghe Ursu si l-a anchetat pentru afirmatiile „dusmanoase” din jurnal. Oricit de straniu ar parea, astazi Vasile Hodis ajuta la consolidarea democratiei si a statului de drept in Romania. Astfel, in 1999 lucra la… Serviciul Roman de Informatii.

Hotnog Paraschiv – in 1989 era col., seful securitatii judetului Suceava, Inspectoratul judetean Suceava – Securitate, serviciul 3. La 14 ianuarie 1989 raporteaza intrarea în tara a lui Jean-Michel Combes, ginerele Doinei Cornea, care „a declarat ca se deplaseaza în judetulSuceava… Întrucât cel în cauza nu si-a facut aparitia pe raza judetului nostru, rugam a dispune masuri de localizare si control a activitatii sale”.

Hristenco Ion – [25] in 1977 era lt.-col., Directia cercetari penale. La 1 aprilie 1977 semneaza un proces verbal de perchezitie domiciliara in care descrie perchezitia efectuata la domiciliul lui Paul Goma.

Hristu Ioan – in 1953 era lt., instructor DGM probl. Bande zona Pitesti.

Hritcu Constantin – in 1972 era mr., sef Bir. Evid., Inspectoratul de Securitate al judetului Vaslui. La 13 aprilie 1972 ofera informatii despre Chefneux Dumitru si Chefneux Georges.

Iacob C. – in 1969 era lt.-col., ofiter de cercetare penala CSS, Directia XIII. La 26 septembrie 1969 primeste o nota a locotenent-colonelului Poiana: „Alaturat înaintam o banda pe care a fost înregistrat numitul Lungu Constantin în timpul când a ridicat de la ghiseul PTTR Rm. Vâlvea plicul cu manifestul dusmanos, pentru a fi exploatata în ancheta”. La 28 mai 1970 – declaratia lui Constantin Lungu, prin care acesta recunoaste ca este autorul scrisorii-manifest este data în fata locotenent-colonelului Iacob.


© 2004 – 2015, Paul Goma. All rights reserved.
On republishing this post, quoting from it or its attachment, you must link back to original post.
Re-hosting the attached PDF is prohibited unless expressly permitted by the author.

Pagini: 1 2 3 4 5 6 7 8