Badea Pavel – in 1989 este lt.-col., loctiitor sef Securitate, DSS, Securitatea Municipiului Bucuresti. La 29 ianuarie 1989 cere printr-o nota materiale informative referitoare la Banyai Petru. La 18 noiembrie 1989 semneaza planul de masuri in DUI „Banu” (Banyai Petru): „apreciem ca se impune transformarea mapei de verificare in dosar de urmarire informativa”; printre altele, in plan se mentioneaza ca „se va coopera cu serviciul independent de investigatii, pentru obtinerea de informatii din mediul de la domiciliu despre „Banu”.

Badica Ilie – mr., director general al Unitatilor de munca, Directia Penitenciarelor si Lagarelor de munca in 1950.

Bajenaru Ion – in 1984 este colonel, loctiitorul comandantului unitatii DSS, unitatea speciala „F”. La 2 noiembrie 1984 redacteaza onota in care ofera informatii despre Popescu Gheorghe. În 1987 devine col., seful Unitatii Speciale „F” (Filaj).

Balaceanu Ion este in 1973 maior. La 11 iulie 1973, intr-o nota informativa primita de lt.-maj. Dinu Constantin de la informatorul „Petrescu”, se precizeaza ca „la intalnire a participat si tov. mr. Balaceanu Ion”.

Balasoiu Radu – in 1989 este col., adjunct sef Directia IV Contrainformatii militare, Securitate. La 2 decembrie 1989 semneaza planul de masuri pentru actiunea Orient-’89.

Banciu Ioan este in 1978 col., Directia I Informatii Interne. La 17 noiembrie 1978 semneaza raport informativ nr. 00 1590/6. Bank – in 1953 este lt., sef Raion Securitate, Tg. Lapus.

Barbu Dumitru – in 1956 este lt., sef grupa 3, Directia Regionala Securitate Pitesti.

Barbu Lenobel – in 1953 este lt., Directia VIII (fosta V) Anchete Securitate.

Bartha Ladislau in 1953 este lt.-maj., sef Serviciul Inspectii din centrala Securitatii.

Bataga Tiberiu – in anii ’70 este col., sef Serv. i/b, Mures.

Batia Gheorghe – in 1971 este maior, D.G.T.O., Directia IX. La 22 mai 1971 semneaza o nota care contine informatii asupra efectuarii unei analize grafice, din care rezulta ca „piesa aflata in litigiu nu a fost scrisa de persoanele de la care au fost luate scriptele de comparatie”.

Bijutescu Constantin – in 1967 este lt.-col., seful sectiei MAI,Directia Regionala Bucuresti, S II. În iulie 1967 ofera informatii ale agentului „Ene” in urma deplasarii acestuia in Turcia si Italia.

Birzoi Gheorghe – in 1970 este lt.-col., seful serviciului D.G.T.O., Directia IX. La 12 decembrie 1970 trimite Directiei XIII 26 file scripte de comparatie pe care s-a efectuat analiza grafica.

Bercaru Virgil – in 1989 este maior, sef colectiv DSS, Securitatea Municipiului Bucuresti. La 18 noiembrie 1989 semneaza un plan de masuri in DUI „Banu” (Banyai Petru): „apreciem ca se impune transformarea mapei de verificare in dosar de urmarire informativa”; printre altele, in plan se mentioneaza ca „se va coopera cu serviciul independent de investigatii, pentru obtinerea de informatii din mediul de la domiciliu despre „Banu”. Bercaru Virgil a fost dupa 1989 colonel in cadrul Ministerului Justitiei. Virgil Bercaru s-a aflat la conducerea SIPA pana in ianuarie 2001, cand a fost demis de Rodica Stanoiu, in urma unui scandal de coruptie izbucnit la Penitenciarul Gherla. Ca o consecinta a scandalului, generalul Bercaru a facut cerere pentru a fi trecut in rezerva; cererea i-a fost aprobata. La conducerea SIPA i-a succedat un alt fost ofiter de Securitate, Marian Ureche.

Bistran Iosif – [3] in 1977 este lt.-col. MI, Directia Cercetari Penale. Prin rezolutia din 12 aprilie 1977 dispune atasarea a doua benzi magnetice cu inregistrari ale emisiunilor postului de radio „Europa Libera” la dosarul penal nr. 4300/1977 privindu-l pe Paul Goma. La 1 aprilie 1977 dispune „inceperea urmaririi penale pentru infractiunea de tradare prin transmitere de secrete, savarsita de GOMA PAUL„.

Blaj P. [4]– in 1966 este capitan. La 6 august 1966 sursa George Stancu informeaza despre o intalnire avuta cu Paul Goma.

Bogdanovici Traian – in 1961 este capitan, seful sectiei „C”, MAI, Directia Regionala Galati. La 27 iunie 1961 semneaza o nota in care se ia hotararea privind fixarea domiciliului obligatoriu pentru Reus Mirza Vasile.

Bogdan I. sHarit – in 1950 este mr., director adjunct, Directia Secretariat Securitate.

Bodea Teodor – in 1988 este lt.-col., (loctiitor) sef serviciu II, Inspectoratul Judetean Cluj, serviciul II. La 4 aprilie 1988 cere informatii despre o persoana „care apare ca legatura a unui element lucrat de catre noi prin DUI”. Dupa 4 mai 1988 semneaza un raport potrivit caruia Filip Iulius „a fost avertizat ca pe viitor sa se abtina de la orice manifestari ostile tarii, poporului si societatii noastre socialiste, in caz contrar urmand a suporta, din nou, rigorile legii”. La 13 mai 1988 semneaza un plan de cooperare intre Securitatea Cluj si Securitatea Alba in cazul lui Filip Iulius („Fodor”); „va introduce mijloace t.o. la domiciliul obiectivului din Cluj-Napoca pentru a-i cunoaste activitatea in timpul prezentei in acest loc”. La 29 iunie 1988 trimite o nota catre Inspectoratul Judetean Iasi Securitate in care mentioneaza: „Discutiile purtate intre Filip si… s-au referit la probleme fara importanta, pana in momentul in care ambii au intrat intr-o camera de unde discutia lor nu a mai putut fi controlata”.

Bojin M. – [5] in 1973 este maior. La 26 iulie 1973, intr-o notaraport ofera informatii despre discutiile purtate de scriitorii aflati la 2 Mai (printre care si Paul Goma) si cei aflati la Neptun.

Bolintineanu Ioan – in 1969 este general-maior, inspector-sef CSS, Inspectoratul de Securitate al judetului Brasov. La 15 octombrie 1969 ofera informatii despre o persoana care lucreaza la o fabrica de produse chimice din Brasov.

Bordea Aron – in 1985 este general-maior, seful Directiei I, DSS,Directia I. În acelasi an semneaza o nota referitoare la Doina Cornea. La 14 iunie 1982 ofera informatii „referitoare la masurile intreprinse asupra unor oameni de arta si cultura pentru implicarea lor in activitati de „MEDITATIE TRANSCENDENTALA”. În 1975 era colonel, seful Securitatii, Inspectoratul Judetean Dambovita. La 2 martie 1975 ofera informatii despre o persoana neidentificata (probabil in legatura cu Lungu Constantin).

Borsan D. – [6] in 1968 este col., sef Directia I Informatii Interne.

S-a ocupat și de cazul meu – îndelung.

Bosca Dinu – in 1976 este cpt., sef Serviciul I, Inspectoratul Judetean Securitate, Satu Mare.

Bota Teodor – in 1959 este cpt. MAI, Rm. Valcea. La 12 august 1959 primeste o nota informativa de la sursa Iosif Schmidt.

Botirlan M. – in 1981 este lt.-col., seful Serviciului III, Inspectoratul Judetean Iasi. La 1 octombrie 1981 ofera informatii referitoare la Virgil Tanase.

Botoaga Valeriu – in 1958 era lt.-maj. La 22 ianuarie 1958 ofera informatii despre o persoana care „injura regimul actual si afirma ca traieste in teroare. Face agitatie facand comparatie intre nivelul de trai din trecut si cel actual.”

Bradeanu Marian – in 1984 este col., seful Serviciului I,Inspectoratul Judetean Neamt Securitate. În iunie 1984 semneaza o nota-raport de „completare la planul de masuri asupra modului cum se va proceda pentru influentarea numitului „Ursu (Urzica Vasile) pentru a renunta la conceptiile lui ostile”.

Breban Iosif – [7] in 1958 este lt.-col., seful Directiei Regionale MAI, Directia Cluj. La 26 august 1958 redacteaza un raport: „despre detinutul Goma Paul nu posedam material informativ, insa a fost pedepsit disciplinar”.

Breiner Gh. – in 1948 era lt., sef Sectia I, DRS Cluj.

Acesta să fi “Zigi Beiner” al lui Raoul Volcinski?, “Sigismund Breiner” al lui Raoul Șorban? Ciomăgașul răsculaților de la Gherla – dimpreună cu Gruia-Grünberg? Cel care, după ce imediat după 28 iunie 1940, la Cernăuți, ucisese pe stradă, cu propriile baionete, ostași români; după ce intrase în NKVD participase la masacre de români bucovineni; după ce – între 1941 și 1944, fusese evacuat în Asia Centrală, iar din 1945 până în 1946 a “învățat” arta torturii tip NKVD la Cernăuți? Tovarășul-nostru-de-veacuri care, după ce își făcuse treaba murdară, plină de sânge, se cărase în Israel – să fi murit, acolo?

Nu merita… Nürnberg se află pe alt continent.

Brestoiu M. – in 1981 este colonel, seful Securitatii Iasi, Inspectoratul Judetean Iasi. La 1 octombrie 1981 ofera informatii referitoare la Virgil Tanase.

Briceag Nicolae – in 1950 este mr., sef Serviciu Judetean de Securitate Dej.

Brihac Florian – in 1981 este lt.-col., seful Securitatii, Inspectoratul Judetean Alba, serviciul III. La 13 iunie 1981 identifica „persoane din judet care intretin sau manifesta intentii de a lua legatura direct sau prin intermediari cu posturi de radio straine” si „rude ale colaboratorilor sau angajatilor posturilor de radio straine”.

Bucuci Mihai – in 1989 este col., adjunct sef Directia V de securitate si garda, Securitate. La 2 decembrie 1989 semneaza un Plan de masuri pentru actiunea Orient-’89.

Bucur Nicolae – in 1972 este gen.-mr., seful Directiei D.G.T.O., Directia IX. La 6 aprilie 1972 ofera informatii despre coletul trimis luiBodiu Anatolie de catre o firma din RFG. În 1969 era general-maior, seful Directiei IX, CSS, Directia IX, Bucuresti. La 30 august 1969 semneaza un plan de masuri in care mentioneaza printre altele: „avand in vedere continutul si pericolul care-l prezinta activitatea ilicita despre care este vorba in scrisoare (in scrisoarea-manifest adresata lui Lungu Constantin) se impune a se actiona in mod operativ in vederea identificarii autorului(lor)”.

Bucura Vasile – in 1981 este col., seful Securitatii Gorj, Inspectoratul Judetean Gorj. La 12 iunie 1981 identifica persoanele din judetul Gorj care sunt cercetate in problema „Eterul”.

Bucurescu Gianu – in 1989 era gen.-mr., seful Securitatii Bucuresti, membru in Consiliul de Conducere al Securitatii (DSS). Min. adj. de Int., 1985-1989.

Budisteanu N. – in 1958 era lt.-col., sef Directia III.

Buica Ion – in 1989 este mr., Directia de Securitate si Garda. În decembrie 1989 semneaza Planul de masuri pentru actiunea Cristal-’90.

Bula M. – [8] in 1972 este capitan, sef serviciu MI, Directia III. La 21 iunie 1972 prezinta discutia dintre ambasadorul RFG la Bucuresti, Erwin Wickert, si o sursa a Securitatii, discutie privitoare la Paul Goma.

Buleandra – in 1969 este lt.-col., ulterior colonel, seful serviciului I, Inspectoratul Judetean Dambovita (conform documentului din 2 martie 1975), Inspectoratul de Securitate al judetului Teleorman, ulterior la Inspectoratul Judetean Dambovita (conform documentului din 2 martie 1975). La 30 august 1969 semneaza un plan de masuri in care afirma: „avand in vedere continutul si pericolul care-l prezinta activitatea ilicita despre care este vorba in scrisoare (in scrisoarea-manifest adresata lui Lungu Constantin) se impune a se actiona in mod operativ in vederea identificarii autorului(lor)”. La 2 martie 1975 ofera informatii despre o persoana neidentificata (probabil in legatura cu Lungu Constantin).

Bunea Dumitru – in 1989 este maior, Securitatea jud. Valcea. La 7 februarie 1989 primeste o nota informativa de la sursa „Haiducu”. La 31 iulie 1989 propune deschiderea mapei de verificare in cazul lui Ion Gusetoiu.

Bunta F. – in 1981 este lt.-col., seful Securitatii Ialomita, Inspectoratul Judetean Ialomita. La 12 iunie 1981 identifica persoanele din judetul Ialomita care sunt cercetate in problema „Eterul”.

Burca Mihail – in 1948 era gen., director Directia SuperioaraPolitica din MAI. În 1968 era gen.-col., adj. min. MFA.

Doar atât despre celebrul tovarăș-drag Burcă?

Burtoiu Constantin – in 1989 este col., sef Inspectoratul Judetean de Securitate Vilcea. În decembrie 1989 semneaza planul de masuri pentru actiunea Cristal-’90.

Bodunescu Ion – in 1972 este lt.-col., adjunctul Inspectoratului si sef al Securitatii, Inspectoratul Judetean Dolj al MI, serviciul I. La 3 iulie 1972, semneaza o nota in care releva caracterul „dusmanos” al manuscriselor lui Gavrilescu; manuscrisele au fost fotocopiate; nota precizeaza ca „in ziua de 30 iunie a.c. am intrat in mod secret in posesia scrierilor”. În 1974 este colonel de Securitate, oras Rosiorii de Vede. La 10 iunie 1974, propune inchiderea DUI privindu-l pe Lungu Constantin; colonelul Bodunescu aproba si cere „sa fie dat si in grija organelor de militie”. Bodunescu Ion este in prezent decanul Facultatii de Drept a Universitatii „Dacia” de la Baile Herculane. Desi acestei universitati i-a fost retrasa autorizatia de functionare prin HG 1026/2001 si 410/2002, ea continua totusi sa functioneze si in primul semestru al anului 2003. Potrivit autorilor Raportului „Armaghedon 7”, Ion Bodunescu este autorul unui plagiat grosolan, ca si al unor articole publicate, in prima parte a anilor ’90, in revistele Romania Mare, Politica si Europa.

BUZESCU ION, maior, în 1949 comandant al Securității de la Mediaș. Cel care, împreună cu căpitanul PASZTY îi rupsese în bătăi pe țăranii din com Buia, Târnava-Mare –și pe tatăl meu și pe mama mea. Unde sunt Buzescu și Paszty?

C. Garabedian – in 1955 era lt.-col., loctiitor sef Directia VII MAI. La 1 august 1955 ofera informatii despre Nicolae Adamesteanu: „Nu rezulta ca cel in cauza sa aiba un frate in Italia”.

C. Tinica – in 1961 era capitan, adjunct sef sectie MAI, Directia Regionala Bucuresti. La 21 ianuarie 1961 afirma intr-o nota: „Pe viitor in astfel de ocazii cand elementele cu domiciliu obligatoriu solicita la Dvs. invoiri asupra carora nu sunteti de acord, nu mai este necesar sa ne inaintati cererile ci urmeaza sa le raspundeti direct ca nu s-a aprobat invoirea respectiva”.

Calinescu Gheorghe – in 1981 era lt.-col., seful Securitatii Braila, Inspectoratul Judetean Braila, Securitate.

Calinoiu Alexandru – in 1972 era lt.-col., inspector-sef, Inspectoratul de Securitate al judetului Vaslui. La 13 aprilie 1972 ofera informatii despre Chefneux Dumitru si Chefneux Georges.

Campeanu C. – in 1948 era lt.-col., Sef Dir. Reg. Secu. Pop. Ploiesti.

Campeanu Romeo – in 1981 era colonel, seful Inspectoratului, Inspectoratul Judetean Arges. In 1989 era gen.-mr. La 2 decembrie 1989 semneaza planul de masuri pentru actiunea Orient-’89.

Camui Vasile – in 1952 era lt.-maj., procuror militar, Tribunalul Militar Bucuresti, Sectia a II-a.

Carata – mr., Securitate.

Carnu Apostol – in anii ’80 era col., comandantul UM 05135 Bucuresti, Unitatea Speciala „S” a DSS.

Carstea Adrian – in 1985 era maior.

Cearec C. – in 1964 era capitan. La 11 decembrie 1964 primeste o nota informativa.

Ceia A. – in 1948 era mr., DRSP Iasi.

Cenusa Patru (Petru) – in 1974 era sg.-maj., Postul de Militie Vladesti. La 22 octombrie 1974 primeste o nota informativa de la sursa „Valerica”.

Cercel Ion – in 1982 era mr., MI. In aprilie 1982 semneaza Raportul cu concluzii privind Meditatia Transcendentala.

Cernat Gheorghe – mr., Inspectorat Securitate jud. Dimbovita

Ceslanschi Ion – in 1949 era Director adjunct Directia X Administratie, Secretariat si Cifru.

Chifane Constantin – in 1964 era locotenent. Primeste mai multe note informative.

Chivu Andrei – in 1961 era lt.-maj., iar in 1979 avansase deja la gradul de lt.-col., MAI Ramnicu Valcea. La 25 februarie 1961 primeste o nota informativa de la sursa Iosif Schmidt: „La Vladesti, profesorul? spune vesti de la Radio Londra, Paris etc. Gusetoiu Jean sta pe langa el si-l roaga ca ce mai e nou?”. La 5 iunie 1979 reda o nota informativa cu sursa neprecizata.

Chircu Dumitru – in 1949 era slt., SJSP, Bacau.

Chiricu D. – in 1958 era cpt., adj. Sef serv. Dir. III.

Chirila Florian – mr., Inspectorat Securitate jud. Bihor.

Chirita – in 1952 era lt.-maj., Raionul de Securitate Tirnaveni, Serv. Jud. Secu. Mures.

Chisiu Simion – in 1981 era lt.-col., ofiter C.I. Primeste mai multe note informative.

Chitoiu Ion – in 1986 era lt.col., seful Securitatii Dolj, Inspectoratul Judetean Dolj al MI, serviciul I. La 10 februarie 1986 primeste nota informativa nr. 103/UC/ 002117. Ofera informatii despre Vasile Gavrilescu si familia acestuia dupa plecarea lor in Franta (in aprilie 1985); o parte din informatii sunt obtinute prin interceptarea scrisorilor pe care sotia lui Gavrilescu si fiica acestuia le trimit rudelor si cunostintelor din Romania.

Chitoiu Ivan – Procuror, Procuratura Regiunii Hunedoara.

Chitu Octavian – in 1989 era mr., sef Unitate I Securitate Bucuresti. In decembrie 1989 semneaza Planul de masuri pentru actiunea Cristal-’90. Pana la 12 august 1999, Octavian Ghitu a functionat ca general de brigada, seful Statului Major al Academiei de Politie „Al. I. Cuza”.

Chiva Gheorghe– lt.-maj., loctiitor politic Brigada I Paza Bucuresti.

Chivu Ion – in 1981 era colonel, seful Securitatii Buzau, Inspectoratul Judetean Buzau, Securitate.

Cimpeanu Constantin – in 1950 era lt.-col., director Regionala de Securitate Ploiesti.

Cioana Gheorghe – in 1981 era capitan, seful Biroului III, Inspectoratul Judetean Gorj.

Ciobanu Florin – in 1985 era lt.-maj., Inspectoratul Judetean Dolj, serviciul III. La 20 martie 1985 semneaza o nota – presiuni exercitate asupra lui Dimitrie Draghicescu, profesor la Facultatea de Stiinte ale Naturii din Craiova, si perchezitii la domiciliul acestuia.

Ciobanu Gh. – in 1947 era comisar ajutor, sef Bir. 2, Siguranta Sighisoara.

Ciobanu Gheorghe – in 1989 era col., sef de Stat Major, Securitate. In decembrie 1989 semneaza Planul de masuri pentru actiunea Orient-’89.

Cioclu – in 1949 era col., Directia Generala a Militiei.

Ciocoiu Stefan – in 1969 era capitan, Inspectoratul de Securitate al judetului Teleorman. La 20 septembrie 1969 semneaza un proces-verbal de perchezitie a locuintei lui Constantin Lungu.


© 2004 – 2010, Paul Goma. All rights reserved.
On republishing this post, quoting from it or its attachment, you must link back to original post.
Re-hosting the attached PDF is prohibited unless expressly permitted by the author.

Pagini: 1 2 3 4 5 6 7 8